12 februarie, 2009

N-am talent


Imi desenez dorul de cateva zile. In agonii ciudate, colorate mate pe acelasi sonor.

Imi desenez dorul prin mainile tale. Ti le-as strange groaznic. Sa strang in ele toate trunchiatele mele pareri de rau, descalificate de aceeasi insolvabila plaga.
Te iubeam atunci. Imi citeai incordarea pe degete si taceai. Ce'i asta sa pierzi? Vorbe aduse la final printre zambete, nemasurate alte taceri facute sa le imbratiseze pe cele dintai.
Si o singura si sacadata insomnie. Eram copil pe'atunci [ mai mult decat acum ]. Si crescand, copilul care te iubea si'a adunat durerile de dupa ca sa te adune. "And then you punched me right in the heart..".

Ne-am ciocnit prea tare , nu ti-am spus?

4 comentarii:

hybrid4u spunea...

ramai copil. el si-a pierdut copilul din el. cand o sa si-l regaseasca, ii va lipsi al tau.

Fantome palii spunea...

e prea orgolios ..

Unknown spunea...

ce tare-i asta :D
creatie proprie?

Fantome palii spunea...

dap aandrr, e creatie proprie ..